Analiza Cost – Beneficiu (ACB) este un instrument de evaluare utilizat deseori pentru luarea deciziei de finanțare a proiectelor de investiții, scopul său fiind acela de a facilita o distribuție eficientă a resurselor.
Aceasta analiză compară costurile și beneficiile a două sau mai multe scenarii de realizare a unei investiții. Costurile și beneficiile sunt deopotrivă transformate în unități monetare și previzionate într-un orizont de timp care variază în funcție de natura investițiilor, atingând uneori chiar 30 de ani.
În contextul finanțării proiectelor de investiții din resurse financiare de la bugetul UE,
REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) Nr. 1083/2006 prevede efectuarea ACB pentru proiectele cu o valoare totală de peste 50 milioane euro, denumite „proiecte majore”.
Cadrul de reglementare
Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006 stabilește prevederile generale privind programele și proiectele finanțate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul Europene Social (FSE). În particular, așa cum prevede articolul 40 (e) al Regulamentului, pentru proiectele majore ce urmează a fi finanțate din Fondul de Coeziune (FC) și Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) se solicită pregătirea unei Analize Cost – Beneficiu (ACB) ca parte a aplicației pentru finanțare: “Articolul 40. – Statele Membre sau Autoritatea de Management vor furniza Comisiei următoarele informații privind proiectele majore: […] (e) o analiză cost-beneficiu care cuprinde o analiză a riscului, precum și impactul previzibil asupra sectorului în cauză și asupra situației socio-economice a statului membru și/sau a regiunii și, dacă este posibil, după caz, a altor regiuni din Comunitate;” Pentru perioada de programare 2007-2013, CE a prezentat un set de reguli de lucru care promovează consecvența în realizarea ACB (vezi Documentul de Lucru nr. 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu). Cadrul metodologic general în vederea realizării ACB în contextul instrumentelor structurale este asigurat de Ghidul pentru Analiza Cost – Beneficiu a Proiectelor de Investiții, manual publicat de CE în 2002, revizuit și republicat în 2008. Având în vedere reglementările menționate, Hotărârea de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008 solicită elaborarea Analizei Cost – Beneficiu ca parte a documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice.
ACB este necesară pentru a evalua dacă un proiect care se integrează în contextul obiectivelor politicii de dezvoltare regională a UE, este benefic pentru societate și dacă necesită sprijin din bani publici.
Conform cerințelor UE, metodologia ACB include o analiză economică și o analiză financiară a proiectului propus pentru finanțare.
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanța financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referință, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanțare pentru acesta. Această analiză se referă la susținerea financiară și
sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanță financiară, precum și justificarea pentru volumul asistenței UE necesare. Pentru proiectele care se consideră că sunt generatoare de venituri, in conformitate cu articolul 55.1 al Regulamentului 1083/2006, în cadrul acestei analize se va determina nivelului maxim al cofinanțării UE, pe baza conceptului „diferenței de finanțat” (funding gap1 ).
Prin realizarea analizei economice se urmărește ca proiectul să aibă o contribuție pozitivă netă pentru societate și, în consecință, merită să fie cofinanțat din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depășească costurile proiectului și, mai specific, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.
Cerința de a realiza o analiză cost-beneficiu pentru proiectele majore, stabilită la nivel european, a fost preluată și aplicată la nivel național și în cazul proiectelor non-majore (sub pragul de 50 milioane euro).
În domeniul instrumentelor structurale din România, proiectele pentru care se solicită o analiză cost-beneficiu sunt derulate prin POS CCE, POS Mediu, POS Transport, POR și programele de cooperare transfrontalieră. De exemplu, dacă vreți să reabilitați un muzeu, aveți nevoie pe lângă un studiu de fezabilitate (pe partea tehnică) și de o analiză cost-beneficiu. Însă, pentru proiectele non-majore, este extrem de dificil să se estimeze costurile și beneficiile generate de proiect pe întreaga perioada de referință a acestuia care, uneori, atinge chiar 30 ani. În aceste cazuri, analizele cost-beneficiu se dovedesc deseori a fi subiective.
Din acest motiv, în cazul anumitor axe prioritare, calitatea analizei cost-beneficiu a condus la rate mari de respingere a proiectelor
O astfel de situație nu este nouă. Statele Membre mai vechi, precum Olanda, s-au confruntat cu dificultăți semnificative în evaluarea proiectelor în trecut (1990). Pas cu pas, în următorii 16 ani, autoritățile olandeze au reușit să publice un Manual de îndrumări pentru proiectele majore, un Ghid pentru proiectele mai mici și au creat și o Unitate de Sprijin pentru realizarea ACB.
Deoarece ACB nu furnizează în toate cazurile informații utile și corecte pentru luarea deciziei de a finanța sau de a respinge un proiect, mai ales pentru proiecte mici, care au un rol social (școli, biserici, spitale, instituții culturale etc.), este nevoie ca folosirea acestui instrument să fie limitată în urma unei analize atente. Este important de a fi luate în considerare la selecția proiectelor mai multe tehnici de evaluare alternative pentru a obține informațiile necesare în susținerea deciziei de a finanța sau nu un proiect, cum ar fi analiza multicriterială sau analiza cost-eficacitate.
Lucrarea clarificatoare nr. 1 „Analiza cost-beneficiu și alte metode de evaluare a proiectelor de investiții finanțate din FEDR și FC” (www.evaluare-structurale.ro)
Lucrarea clarificatoare nr. 1 „Analiza cost-beneficiu și alte metode de evaluare a proiectelor de investiții finanțate din FEDR și FC” (www.evaluare-structurale.ro)
Limite și soluții pentru perioada de programare 2014 – 2020
Pentru perioada următoare, utilizarea ACB pentru evaluarea proiectelor non-majore trebuie să se facă ținând cont de experiența câștigată până acum. Practica utilizării ACB pentru proiecte non-majore este foarte eclectică, așadar este nevoie de o abordare unificatoare pentru diversele tipuri de proiecte, inclusiv crearea unei baze de date și metodologii transparente pentru toți solicitanții, stabilirea unei proceduri clare pentru examinarea/verificarea ACB. Limitările dar și lecțiile învățate din utilizarea Analizei Cost-Beneficiu ca metodologie de evaluare și selecție a proiectelor au fost sintetizate într-o serie de lucrări clarificatoare elaborate în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltarea Regională (FEDR) prin Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2007-2013. Cazuistica și ipotezele folosite vor sta la baza elaborării metodologiilor viitoare de evaluare și selectare a proiectelor de investiții, metodologii care vor ține cont și de reglementările europene care vor fi în vigoare pentru perioada de programare 2014-2020. Site-ul www.evaluare-structurale.ro conține informații clarificatoare și studii cu privire la cadrul legislativ european și național care reglementează ACB, precum și mai multe ghiduri și manuale (inclusiv pentru analizele cost-eficacitate și multicriterială) pe care orice potențial beneficiar ar putea să le utilizeze pentru a evita eventualele erori în practică.
1Metodă utilizată pentru a determina contribuția din fondurile nerambursabile la proiectele generatoare de venituri și care exprimă diferența dintre valoarea actuală a proiectului, costurile de investiții și venitul net. Astfel, diferența de finanțat exprimă o parte a proiectului de investiții și anume costurile care nu pot fi finanțate de către proiect în sine și care, prin urmare, trebuie să fie suportate din finanțarea nerambursabilă. Această metodă este folosită din două motive principale: (1) pentru a se asigura, pe de o parte, că proiectul dispune de resurse suficiente, iar pe de altă parte, că nu este supra-finanțat și (2) pentru a se asigura un nivel minim de rentabilitate a proiectului.
SURSA: FONDURI-UE
http://www.fonduri-ue.ro/arhiva-opinii/239-analiza-cost-beneficiu-in-proiectele-europene
